Stima de sine: Ce este și cum o poți îmbunătăți în mod considerabil

Consideri că ai o stima de sine scăzută?

Nu ai curaj să îţi stabileşti aspiraţii înalte deoarece frică de eşec a pus stăpânire pe tine?

Ai vrea să ştii ce ai de făcut pentru a-ţi creşte stima de sine? !

Dacă ai răspuns cu DA la cele 3 întrebări, acest articol este pentru tine!

---

Iată ce vei afla din acest articol despre stima de sine:

1. Ce este stima de sine?
2. Ce influență au părerile celorlalţi asupra stimei de sine?
3. De ce stima de sine nu este suficientă?
4. Cum să-ți măsori stima de sine? (Scala Rosenberg)
5. Cum îţi creşti stima de sine?
6. Cat de importantă este autoresponsabilizarea în creşterea stimei de sine?

---

1. Ce este stima de sine?

Stima de sine definiţie:

Pentru început să plecăm de la: Stima de sine dex.
STIMA – stimez, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A avea stimă, considerație pentru cineva sau ceva; a (se) respectă, a (se) cinsti. – Din it. stimare. Cf. fr.estimer. sursă: DEX ’09 (2009)

A avea stima de sine înseamnă a avea consideraţie faţă de tine însuţi, înseamnă să te respecţi.

Cu alte cuvinte, stima personală reprezintă părerea pe care o ai despre tine, despre valorile în care crezi, despre jobul pe care îl ai, realizările la care ai ajuns până în acest moment, modul în care eşti văzut de cei din jurul tău, etc.

Acum, imaginează-ţi un munte foarte înalt pe care ţi-ai propus să îl urci. În vârful muntelui se afla aspiraţiile tale din prezent, iar undeva mai jos sunt rezultatele tale.

Iată cum stau lucrurile:

• pe de o parte, cu cât diferenţa dintre aspiraţiile şi rezultatele tale este mai mică, cu atât stima de sine pe care o ai în prezent este mai ridicată;
• pe de altă parte, cu cât diferenţa dintre aspiraţiile şi rezultatele tale este mai mai mare, cu atât stima de sine pe care o ai în prezent este mai mică.

Acum este momentul să te implici practic:

1. Stabileşte care sunt cele mai importante aspiraţii pe care le ai în prezent.
2. Apoi stabileşte care este nivelul rezultatelor la care te afli în acest moment.
3. Desenează pe hârtie un munte.
4. În vârful muntelui notează-ţi principalele 3-5 aspiraţii.
5. Undeva mai jos, stabileşte aproximativ nivelul rezultatelor tale din acest moment.

Acum poţi estima care este nivelul stimei de sine la care te afli în acest moment pentru fiecare dintre aspiraţiile tale. Şi chiar dacă este o valoare estimată, reprezintă un indicator destul de precis, cu privire la nivelul la care te afli în prezent.

Sigur că întrebarea absolut firească este:

– Ce trebuie să fac pentru a avea o stimă mai bună?

Vom discuta despre asta la punctul 4. Cum îţi creşti stima de sine, din acest articol.

Mai întâi este esenţial să stabilim cum este influenţată stima de încrederea în sine.  Pentru ca lucrurile să fie clare, vreau să ştii că stima de sine este un rezultat şi acesta este motivul pentru care nu poţi lucra în mod direct asupra stimei de sine. Niciodată nu poţi schimba un rezultat. Ceea ce poţi schimba sunt elementele care generează acel rezultat. Prin urmare, îţi poţi creşte stima doar dacă îţi creşti încrederea în tine.

Iată cum funcţionează: imaginează-ţi un sportiv care obţine rezultate din ce în ce mai mari la concursuri. Aceste  reuşite îl ajuta să îşi crească încrederea în sine. Să presupunem că acest sportiv a câştigat de 5 ori consecutiv titlul de campion naţional. În mod absolut evident, va avea foarte mare încredere în forţele proprii la următoarele meciuri pe care le va juca. Practic, acele reuşite îi dezvolta sportivului sentimentul de încredere în sine. Acest sentiment de încredere îi determină ceea ce se numeşte stima de sine. În concluzie, rezultatele îi determină încrederea în sine iar încrederea în sine îi determină stima personală.

2. Ce influență au părerile celorlalţi asupra stimei de sine?

În continuare vei afla cum influenţează părerile celorlalţi – stima de sine.

Însă, am să-ţi spun asta printr-o poveste sugestivă: Povestea broscuţei.

„A fost odată un grup de broscuţe care au hotărât să se ia la întrecere. Scopul lor era să ajungă în vârful unui turn foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori pentru a urmări cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe. Cursa urma să înceapă. Totuşi, dintre spectatori nici unul nu credea să existe vreo broscuţă care să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul:

– Ohhh, ce obositor. Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!

– Nu au cum să reuşească. Turnul este mult prea înalt!

Broscuţele începuseră să abandoneze, una câte una. Spectatorii continuau să strige:

– Este mult prea obositor! Nu va putea să ajungă sus niciuna. Este imposibil. Este mai bine să renunţaţi.

Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau cursa. Doar una singură se caţăra. Nu voia cu niciun chip să abandoneze.

În final renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe care cu o imensă ambiţie şi rezistenţa, a reuşit să ajungă singură în vârful turnului.

La final, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle cum a reuşit totuşi broscuţa să ajungă în vârf, când toate celelalte broscuţe s-au văzut nevoite să abandoneze cursa.

Aşa s-a aflat că broscuţa învingătoare nu auzea.„

Morala: Nu ascultă niciodată oamenii care au prostul obicei de a te face să te simţi mic şi neînsemnat.

Iată principalele semnale prin care poţi identifica oamenii care au o stimă de sine scăzută:

• aşteaptă multe laude de la cei din jur;
• simt o nevoie acută să aibă întotdeauna dreptate;
• sunt nehotărâţi şi se lăsă uşor influenţaţi de ceilalţi;
• se plâng de tot ce li se întâmplă sau ce li s-ar putea întâmpla rău în viaţă;
• îi acuză pe ceilalţi şi sunt foarte critici.

 

3. De ce stima de sine nu este suficientă?

Sunt multe persoane care consideră în mod absolut eronat că o stima ridicată este suficientă pentru a realiza ceea ce îşi propun.

Probabil şi tu ai auzit de multe ori: dacă vei crede cu adevărat, vei reuşi.

Însă, ştii ce: poţi să crezi, să ai o stimă de sine ridicată, să ai o gândire pozitivă… Dacă nu eşti competent atunci nu vei reuşi! Motivul este simplu: stima personală nu poate substituie competența!

Iată un exemplu: o participantă la un concurs de muzica are la dispoziţie 3 minute să convingă juriul de calităţile sale vocale excepţionale. Intră pe scenă cu o atitudine foarte bună, o încredere foarte mare şi transmite o stima de sine foarte ridicată.

Este convinsă că va ocupa prima poziţie în concurs. Însă, după doar 30 de secunde este eliminată şi juriul îi recomanda să se apuce de altceva, întrucât pentru a cânta are nevoie de o voce cel puţin bună.

Aşadar: problema ei nu este legată de stimă ci de competenţă.

Prin urmare, dacă vei ţinti spre obiective pe care nu le poţi atinge, stima de sine cu siguranţă va scădea.

Atenţie aici! Eu nu îţi spun că este greşit să-ţi fixezi obiective mari, ci din contră, fixează-ţi obiective mari dar pe care să le poţi realiza.

Dacă consideri că nu poţi să-ţi atingi un obiectiv mare împarte-l în obiective mai mici, care împreună să ducă la realizarea obiectivului mare. Fă totul pas cu pas.

Pe cele imposibile nici măcar nu te interesează să le încerci, întrucât vei pierde timp, energie, nu vei realiza ceea ce îţi doreşti şi atunci lipsa rezultatelor va duce la o stima scăzută.

Acum probabil că te întrebi, oare cum ar fi mai bine: să am o stima de sine ridicată sau o scăzută?

În general oamenii se supraevaluează, deoarece îşi doresc să aibă mai mult şi atunci mintea lor rămâne practic blocată în starea de dorinţă.

Supraevaluarea este un mecanism absolut normal al minţii subconştiente, alimentată tocmai de dorinţa omului de a ţinti către aspiraţii mai mari.

Aşadar, intră în firea lucrurilor ca oamenii să se supraevalueze. Nu este de condamnat întrucât ei nu fac asta în mod conştient. Stima lor nu este ridicată ci dorinţa de a avea o stima bună este ridicată.

Dacă stima personală este supraevaluată aceasta nu înseamnă că distanţa dintre aspiraţii şi rezultate devine mai mică.  Cei cu o stimă de sine supraevaluată vor ajunge mult mai repede în vârful muntelui decât cei cu o stimă de sine subevaluată.

Dar vezi că supraevaluarea este o sabie cu două tăişuri:

• pe de o parte, dacă îţi supraevaluezi stima de sine dar în acelaşi timp urci muntele, asta înseamnă că te îndrepţi către aspiraţiile tale şi atunci distanţa dintre aspiraţii şi rezultate se micşorează;
• pe de altă parte, dacă îţi supraevaluezi stima de sine dar nu faci mai nimic ca să te îndrepţi către aspiraţiile tale, atunci distanţa dintre aspiraţii şi rezultate devine şi mai mare, te adânceşti şi mai mult în dezamăgire şi frustrare.

 

4. Cum să-ți măsori stima de sine? (Scala Rosenberg)

Scala Rosenberg este un test psihologic care te ajută să îţi măsori stima de sine.

Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilităţi de răspuns: între total dezacord  (1 punct) şi total acord (4 puncte).

Itemii 2,5,6,8,9 se cotează invers.

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

• 10-16 puncte – stima de sine scăzută
• 17-33 puncte – stima de sine medie
• 34-40 puncte – stima de sine înalta

Dacă ai o stima personală ridicată şi rezultatele la care ai ajuns sunt pe măsură te felicit! Dacă ai o stima de sine scăzută vreau să ştii că eşti direct responsabil pentru atitudinea ta, pentru deciziile pe care le iei în viaţă, pentru rezultatele tale. Iar aici îţi recomand să nu cazi în capcană în care dai vina pe cei din jur. Ceea ce pot face cei din jurul tău este că îţi pot influenţa stima, însă fii întotdeauna conștinent că tu eşti cel care deţine controlul. Cu siguranţă îţi aminteşti povestea broscuţei.

Dacă vrei să te ridici, va trebui să te autoresponsabilizezi. Este important să intri într-o stare de conştientizare întrucât schimbarea întotdeauna pleacă de la conştientizare.

Când stima va creşte, te asigur că îi vei vedea pe cei din jur mai buni, mai bine intenţionaţi, mai pozitivi, te vei simţi mult mai confortabil în prezenţa lor.

Însă, dacă stima ta este scăzută, te asigur că nu te vei simţi bine în preajma oamenilor cu o stima de sine ridicată.

Este ca şi cum ai urca în lift: cei cu stimă scăzută apasa pe buton şi coboară toţi odată, iar cei cu stimă ridicată, urca toţi odată. Nu se poate că unul să urce şi altul să coboare. Cei ce se aseamănă se adună. Aşa-i?

Iată ce îţi recomand: intra în liftul celor care urcă, întrucât în viaţă nu ai motive suficient de bune pentru a alege să trăieşti din greu.

 

5. Cum îţi creşti stima de sine?

Răspunsul probabil îl anticipezi: trebuie să-ţi creşti încrederea de sine!

Există două faze ale încrederii şi fiecare are propriul său rezervor din care se alimentează:

 

Faza 1: Încrederea de pornire:

Ai un obiectiv sau vrei să realizezi ceva important iar la început pleci cu un nivel bun al încrederii. Crezi că vei realiza ceea ce ţi-ai propus, că o vei scoate la capăt. Practic, singura fundaţie pe care se bazează încrederea ta în cel mai fericit caz este experienţa.

Însă, dacă ceea ce vrei să faci este nou atunci este scoasă din cadru chiar şi experienţă, caz în care încrederea ta se bazează doar pe entuziasmul de pornire. Iar referitor la entuziasm, o contribuţie importantă aici o pot avea cei care deja au realizat ceea ce îţi doreşti şi tu. Însă, pentru aceasta va trebui ca mai întâi să intri în contact cu ei.

Interesant la încrederea de pornire este că se alimentează dintr-un rezervor mic. Cu alte cuvinte, nu îţi menţine vie încrederea pentru mult timp, întrucât acest rezervor se consuma destul de repede.

 

Faza 2: Încrederea de cursă lungă:

Aceasta se alimentează dintr-un rezervor foarte mare iar asta este vestea bună. Vestea proastă este că acest rezervor la început este gol. Şi începe să se umple pe măsură ce apar rezultatele.

Cu alte cuvinte, dacă nu vezi rezultate concrete încrederea ta se va prăbuşi. Nu poţi spune, ştii eu munces de 5 ani la acest proiect, nu văd nici un rezultat dar am încredere că voi reuşi. Crede-mă, nu funcţionează! Nu poţi munci în gol fără rezultate dar să fii încrezător.

Tocmai de aceea este extrem de important ca la început să porneşti cu un nivel al încrederii cât mai ridicat şi să accelerezi cât mai tare în călătoria ta către rezultate.

În caz contrar, primul rezervor se va goli iar al doilea deja este gol din start. Şi dacă nu începi să umpli al doilea rezervor în locul încrederii se va instala dezamăgirea.

De aceea, iată ce îţi recomand: de fiecare dată când îţi stabileşti obiective sau poate chiar ceva mai mult, un vis măreţ, îţi recomand să-ţi realizezi un plan de acţiune prin care să obţii rezultate cât mai repede.

Cu alte cuvinte, intră în cursă cât mai repede apoi apasă pedala de acceleraţie cât mai tare şi astfel vei prinde avânt foarte mare. Iar atunci rezultatele îşi vor face simţită prezenţa. Şi astfel vei începe să alimentezi cel de-al doilea rezervor de care ai mare nevoie.

 

În continuare, îţi prezint un instrument foarte eficient în 4 paşi prin care să-ţi dezvolţi încrederea în tine:

Pasul 1. Conecteză-te cu oameni care deja au realizat ceea ce vrei tu să realizezi.

Aceşti oameni te vor influenţa semnificativ să-ţi creşti stima de sine şi îţi vor crea o viziune mult mai mare decât a ta.

Îţi vor oferi informaţii extrem de importante cu privire la modul în care trebuie să acţionezi.

Pasul 2. Stabileşte-ţi cât mai clar obiectivele pentru următorii 5 ani. Îţi poţi fixa un obiectiv foarte mare sau mai multe obiective mici.

Obiectivele sunt importante întrucât reprezintă harta călătoriei tale spre rezultate.

Pasul 3. Fă-ţi un plan de acţiune care în perioada de început (6-12 luni) să implice cât mai mult efort din partea ta şi cu rezultate cât mai mari.

Aici secretul este să fii în continuă mişcare pentru a produce rezultate cât mai repede.

Rezultatele sunt singurele care îţi pot genera încrederea şi stima de sine pe termen lung.

Pasul 4. Ajustează-ţi obiectivele din planul de acţiune.

Nu obiectivele din plan sunt cele care te interesează, ci rezultatele. Dacă tu găseşti alte obiective care să te aducă mai repede sau mai uşor la rezultatul / rezultatele dorite, schimba obiectivele.

Acum, dacă îți dorești să dobândești o gândire pozitivă și să obții echilibru în viața ta, este necesar să urmezi un proces clar bazat pe acțiuni concrete care să te conducă la rezultatele dorite. Pentru a avea acces la acest proces, te încurajez să urmărești cursul online – Descoperă gândirea pozitivă și efectele ei, creat de Gabriel Radu (Life & Executive Coach).

---

Curs – Descoperă gândirea pozitivă și efectele ei

În videoul de mai jos ți-am prezentat succint modul în care acest curs despre gândire pozitivă poate să răspundă nevoilor tale de dezvoltare.

 

👉️Pentru a obține acces la curs – Click aici

 

Informații administrative – Curs Gândirea pozitivă și efectele ei:

• 14 fişiere audio;
• Durată totală: 3 ore 10 min;
• Acces: instant pe viaţă la întregul curs;
• Logare: cu uşer şi parolă în platformă;
• Disponibil: de pe orice dispozitiv conectat la internet (telefon, tableta, PC);
• Garanție Money Back 30 de zile;
• Autor curs: Gabriel Radu (Life & Executive Coach).

 

Din acest curs vei afla:

• Cum să defineşti mai clar ceea ce îţi doreşti;
• Cum să obţii un setting mental corect;
• Cum să faci trecerea de la gândirea negativă la gândirea pozitivă;
• Cum să îţi gestionezi emoţiile şi să recapeţi controlul;
• Cum să ai mai multă încredere în tine;
• Cum să dobândeşti o atitudine care să te ajute să faci faţă problemelor de zi cu zi.

 

Cursul Descoperă gândirea pozitivă şi efectele ei, a fost creat special pentru a te ajuta să începi procesul de transformare exact din locul în care schimbarea devine predictibilă, adică din mintea ta. Doar tu poţi să alegi dacă rămâi blocat în capcana gândirii negative sau poţi începe chiar de astăzi să îţi creionezi viitorul aşa cum ţi-l doreşti.

 

Acest curs despre gândire pozitivă:

• Vine cu o abordare practică şi de actualitate;
• Informaţiile prezentate sunt structurate într-o manieră care să îţi asigure evoluţia pas cu pas;
• Instrumentele sunt bazate pe psihologie practică şi au putere reală de schimbare;

 

👉️Pentru a obține acces la curs – Click aici

---

Câteva cuvinte despre autor:

 

Gabriel Radu este Life & Executive Coach, Fondator la Programarea Succesului, Membru certificat JMT și îi face plăcere să te susțină în dezvoltarea ta personală sau în conducerea echipei și creșterea afacerii.

Programează o discuție

Are peste 12.000 de ore de practică în ultimii 13 ani, timp în care a format antreprenori, manageri și lideri din peste 25 de industrii.

Vezi ce spun clienții

 

Alte articole recomandate:

Cum ne este influențată sănătatea de modul în care gândim

Cum să scapi de emoții și stres

Ce este inteligența emoțională și cum să o măsori

Ce este fericirea şi cum să te simţi fericit şi împlinit

Cum să-ți îmbunătățești stima de sine în mod considerabil